marți, 14 decembrie 2010

Ameteala.

Vineri, 18 decembrie 2009. Stii ce se intampla atunci? Ningea.
Azi, 14 decembrie 2010. Stii ce se intampla azi, acum? Ninge
Stii? Eu anul trecut eram mai mica decat acum si anul trecut plangeam. Si anul trecut ma enervam cand vedeam ca ninge si anul trecut ma enervam cand te vedeam pe tine cum nu iti pasa. Stii? Eu anul trecut am vrut sa las urme in zapada. Am vrut sa calc pe sufletul tau, pentru ca plangeam. Anul trecut ma uitam pe geam si vedeam cum ninge si anul trecut mi-am dat seama ca in sufletul tau ninge. Mereu ninge. Stii? Eu anul trecut nu voiam sa mai ninga. Anul trecut nu imi placea ca tu erai mereu rece din cauza ninsorii si anul trecut voiam sa aduc asa un radiator mare sa topesc toata zapada. Anul trecut simteam apasarea dusmanoasa a fiecarui fulg de nea si anul trecut eram mai mica decat anul asta.

Stii? De anul trecut a trecut un an si eu sunt mai mare anul asta. Si anul asta rad, sa stii. Si anul asta imi place si ninsoarea. Chiar mult de tot. Si vreau sa ninga, sa ninga, sa ninga. Vreau sa ninga peste tine si peste mine si peste toata lumea. Si apoi sa ninga peste noi toti. Pana cand disparem si nu ramane decat zapada si muzica. Pentur ca muzica ramane mereu. Stii? Zapada nu poate sa acopere muzica, pentru ca muzica nu poate fi topita de soare. Dar ninsoarea da. Dar poate ca daca ninge la nesfarsit, zapada nu va mai putea fi topita niciodata. Si vom amorti sub ea si vom uita tot si vom adormi. Anul asta suntem mai mari, asa ca vom adormi. Pentru ca cine e destept adoarme si uita tot. Si rade, rade mult chia daca ar vrea sa planga. 

Stiai ca anul asta s-a oprit timpul? Da, asa e. Anul asta s-a oprit timpul. Sau poate m-am uitat eu prea mult timp pe geam la zapada care canta si am lasat melodia sa ninga pe repeat. Asa ca din cauza asta vad doar miscarea acordurilor prin aer si aud la nesfarsit fulgii de zapada in casti si lumina e stinsa. Sau invers. Si poate ca intr-un final se va opri si timpul sa asculte zapada. Sau poate ar vrea sa se uite si el cum pica minuni mici din ... de unde pica? Ce multe sunt! 1,2,3,4,5,6,7,8,9,2,4,5,8,,8,5,54,54,54,54,57,5,43,4,35,7635,354,354,35,4
Nu pot sa le numar pe toate. Dar deaia sunt ele minuni, ca sa nu le poti numara. Si ele mai sunt minuni, pentru ca ele pot sa acopere tot pamantul si sa il faca sa doarma. Daca vor ele, pot. Si eu pot sa dorm daca vreau. 


Stii? eu as vrea sa scriu in continuu acum, pentru ca si asa timpul s-a oprit si afara ninge. Si si asa timpul s-a oprit si melodia e pe repeat. Si pentru ca a trecut un an fara 4 zile de cand m-am enervat si am tipat la tine pentru ca eram mai mica decat acum, pentru acest lucru neinsemnat a nins afara atunci. Sau invers? Dar acum nu stiu de ce ninge. Pentru ca eu nu mai vreau sa iti calc pe suflet si nu mai vreau sa te palmuiesc si nici macar sa ma vezi tu pe mine nu vreau. Vreau sa ninga intre noi ca sa nu ne putem vedea sau auzi. Vreau sa ninga peste noi ca sa uitam ca exista altceva in jurul nostru si sa dormim. Pentru ca acum sunt mai mare cu un an decat eram anul trecut si de aceea trebuie sa dorm. Si trebuie sa ninga peste mine si peste ochii mei. SI peste sufletul meu sa ninga, ca sa amorteasca si sa se vindece la primavara. Asta, daca mai vine primavara, pentru ca si asa timpul s-a oprit. 

Stii? E deja tarziu si cred ca oricum nu ai inteles nimic din ce ti-am zis eu aici. Pnetru ca ninge, evident. Asa ca acum am sa te las, ca sa fie liniste cand incepe sa te acopere zapada si cand te duci la culcare. Si nu uita ca trebuie sa uitam tot ce s-a intamplat pana acum pe pamant, chiar daca meldoia asta de pe repeat e prea frumoasa, trebuie sa ninga si peste ea. Desi ea nu se va topi si nici nu va ingheta, pentru ca e waterproof.
Stii...? Chiar daca nu te intereseaza... sa stii ca afara ninge. 


repeat